Transfăgărășan

Lacul Bâlea, cu o suprafață de cca 46.500 mp este situat la o altitudine de 2.040 m și are o adâncime de 11,3 m. Face parte dintr-una dintre cele mai importante rezervații naturale montane din Țara Făgărașului.În 1932, lacul și o suprafață de circa 180 ha din jurul lacului au fost decla-rate rezervație științifică, ca urmare a unei vegetații extrem de diverse și a speciilor rare care cresc aici.

Frumusețea locurilor din jurul Cârțișoarei este dată mai ales de priveliștea măreață a Munților Făgăraș, ce par să protejeze localitatea și regiunea. Pentru oricine poposește aici, chemarea lungii și impunătoarei culmi alpine se face simțită permanent, iar un drum de poveste te ajută să ajungi către inima lor – Transfăgărășanul. “Drumul dintre nori”, “cel mai îndrăzneț drum montan”, “The Best Road of the World” sunt doar câteva dintre superlativele ce i-au fost atașate.

De altfel, Cârțișoara și intersecția cu DN 1 din apropiere sunt considerate unul dintre capetele drumului ce sfidează munții înalți – Transfăgărășanul – cu o lungime oficială de 151 km (până la Bascov/Argeș). Începând de aici, după ce traversează satul Cârțișoara, drumul își începe ascensiunea spre punctul de traversare a culmii și cumpe-nei de ape, spre județul Argeș. Atinge 2.042 m altitudine în apropierea Lacului Bâlea, unde se află cel mai lung tunel rutier din România, iar în lungul șoselei sunt presărate numeroase cabane, hoteluri sau complexuri turistice.

A fost inaugurat la 20 septembrie 1974, după patru ani de construcție în condiții foarte grele. Ideea drumului transmontan a încolțit după ce s-a amenajat barajul și hidro-centrala de la Vidraru (Argeș) și a prins contur după evenimentele geopolitice tulburi din 1968, când URSS și numeroase state din Pactul de Varșovia au invadat Cehoslovacia pentru a înăbuși revoluția anti-comunistă izbucnită acolo. Se dorea realizarea unui drum strategic militar, iar decizia de realizare, prin racordarea și modernizarea unor tronsoane de drumuri forestiere a fost luată în 1969.

La un moment dat s-au dezmembrat chiar două buldozere în piese componente ce puteau fi transportate cu telecabina, au fost reasamblate sus, putându-se astfel lucra din doua direcții până la joncțiunea echipelor, un loc unde există și în prezent un mic monument (care trece neobservat la trecerea în viteză pe panglica de asfalt).

Primul tronson (21 km) pornește din satul Cârțișoara, iar după o urcare abruptă în serpentine strânse ajungem la cascada Bâlea. Se află la o altitudine de 1.230 m și are înălțime de 68 m. În apropiere se află capătul liniei de transport pe cablu (telecabina) către/dinspre Bâlea Lac.

Cel de-al doilea tronson se întinde pe o distanță de 14 km între Bâlea Lac și Bâlea Cascadă și poate fi considerat partea cea mai spectaculoasă a întregii șosele. Serpen-tinele sunt largi, deseori în “ac de păr” evazat, iar drumul e susținut de numeroase podețe, viaducte și copertine din beton. Până să ajungem la Bâlea Lac, două puncte de atracție sunt Poarta Întâlnirii (locul de joncțiune a echipelor de constructori) și Piatra Dracului – o zonă stâncoasă, loc de întâlnire a grupurilor de luptători din rezistența anti-comunistă.

Imediat după Bâlea Lac, drumul intră în tunelul de sub creasta muntelui, pe care străbate pe o lungime de 887 m. Pe lângă partea de carosabil, este prevăzut cu trotuare de un metru și face legătura dintre partea sudică a “drumului din nori”, care ne poartă până la cascada Capra și coboară apoi în județul Argeș.

Din cauza zăpezii care se depune în cantități foarte mari, Transfăgărășanul este deschis integral aproximativ 180 de zile pe an între 1 iulie și 1 noiembrie. Chiar și după 1 noiembrie se mai poate ajunge până la cabana Capra pe un drum mai îngust decât normal, tăiat în munții de zăpadă. În sezonul de iarnă, accesul la Bâlea Lac (unde din 2006 se deschide în fiecare iarnă originalul Hotel de Gheață) se poate face cu telecabina pe linia Bâlea Cascadă – Bâlea Lac, cu o lungime de 3.800 m)