Bun venit pe site-ul Primăriei CÂRȚIȘOARA, județul SIBIU

Obiective turistice

Muzeul Badea Cârţan

Muzeul satesc

Avand la indemana bogata zestre material – culturala- populara , lasata de inaintasii nostri prin stradania dl. Traian Cindulet, in cadrul primei editii a festivalului „Cibinium ” din anul 1968 , ajutat fiind de regretatul preot Scorobet Liviu , de Blendea Gheorghe fost primar ,si Neagoe Rodian tehnician veterinar , a luat fiinta muzeul satesc . In el sunt reprezentate diferite genuri ale artei populare locale , ca : ceramica, pictura pe sticla, lazi rudaresti de zestre , produse ale fostei manufacturi de sticla de la Glajerie , iar o camera este destinata marelui patriot Badea Cartan.

Obiectele expuse la muzeu , o partea au fost donate de locuitorii comunei , iar o buna parte achizitionate prin efortul material al lui Traian Cindulet.

In curtea muzeului am transferat din alta parte a satului o gospodarie taraneasca ce dateaza de la mijlocul sec.al XIX -lea , achizitionata de catre muzeul Brukenthal , prin aportul deosebit adus de catre fostul director al muzeului regretatul Cornel Irimie , de catre dl. Corneliu Bucur directorul muzeului Astra Sibiu , prof.Palada Stefan , Pop Constantin si alti salariati ai muzeului Brukenthal , care in acea perioada au acordat permanent asistenta tehnica in amenajarea muzeului.

Casa taraneasca are trei incaperi: tinda, casa dinainte si celarul, fiecare incapere fiind dotata cu mobilierul specific bunei sale functionalitati existent in perioada respectiva.

Sura are patru despartituri: susopul, unde se afla cotetele pentru porci si locul de acces al animalelor la grajd, grajdiul, loc de adapost al animalelor pe timp de iarna (bivoli, vaci, cai ).A treia despartitura este sura unde se pastreaza uneltele mari pentru munca campului: carul, plugul, grapa, rotile etc, iar ultima despartitura se numeste feldera, loc pentru adapostul oilor pe timp de iarna.

Ambele constructii au acoperisul in patru ape si sunt acoperite cu paie din secara.Un astfel de acoperamant, daca e bine facut dureaza cca.20 de ani.

E micut acest muzeu, dar pentru comuna Cartisoara este foarte mare.El reprezinta un omagiu adus inaintasilor nostri si speram ca pentru urmasii nostri sa fie o istorie vie a dezvoltarii sociale si a luptei pentru afirmarea nationala a locuitorilor acestei comune.

Datorita lipsei fondurilor necesare, dar si a indiferentei celor in drept, in ultimii ani , acest muzeu s-a paraginit.Casa , pavilionul expozitionar necesita urgent reparatie capitala si adaptarea celorlalte sali in vederea extinderii spatiului expozitional cu noi obiecte existente in magazia muzeului si a celor ce urmeaza a se mai achizitiona.

Renovarea surii, care in prezent se afla in stare de ruina si completarea spatiilor ei, cu obiectele care au existat in ele. Readucerea acoperamantului casei cu paie de secara, specific perioadei de la mijlocul sec. al XlX-lea. Imprejmuirea gradinei cu gard din scandura de brad si amenajarea parcului din fata casei cu ronduri de flori.

 

BADEA CÂRŢAN Un ambasador al cărţii româneşti

„De-a lungul zbuciumatei istorii a Transilvaniei, cu desele cotropiri şi ocupaţii, cu încercările repetate ale puterilor străine de a suprima spiritul românesc al ţării, s-au afirmat o pleiadă de patrioţi de mare tărie de caracter, curaj şi nobleţe sufletească.

Între aceştia, un loc aparte este ocupat de cel pe care cu căldură prietenească şi nedisimulată mândrie ardelenii îl numesc Badea Gheorghe Cârţan.

Şi dacă e vorba de mândrie, „apăi” ardelenii au destui oameni mari cu care se pot mândri: luptători, cărturari, feţe bisericeşti, scriitori, filozofi sau politicieni de frunte.

Ceea ce m-a fascinat însă la Badea Gheorghe au fost următoarele: măreţia simplităţii lui, spiritul de sacrificiu şi dorinţa lui îndârjită de a învăţa carte, de a-şi depăşi condiţia de ţăran pentru a-i lumina şi pe alţii cu privire la valorile naţionale şi culturale ale neamului românesc din Ardeal.

M-a impresionat la el ambiţia puternică de a cunoaşte ţări de care era legată istoria neamului, de a vedea locuri sacre pentru credinţa creştină care l-a însufleţit şi sprijinit toată viaţa. Am iubit de la început felul în care acest ţăran a reuşit să fie un adevărat ambasador al românismului pe oriunde a umblat, ducând făclia continuităţii şi conştiinţei de neam şi de gintă latină, precum şi a credinţei nestrămutate într-un Dumnezeu al dreptăţii şi dragostei de oameni.”

Ioan Giurgiu
Badea Cârţan: un ambasador al cărţii româneşti/Ioan Giurgiu.-Sibiu: Arhip Art,2008
ISBN 978-973-8962-44-6

Comments are closed.

Acest site foloseşte cookies. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close